O legenda a Kenpo Karate-ului

Choki Motobu este o figura foarte speciala in istoria Kenpo-ului si a intreg Karate-ului okinawaian. Inrudit cumva cu J. Masayoshi MItose, el a pus de asemenea amprenta asupra scolii actuale de Kosho Shorei Kenpo, dartorita personalitatii sale puternice si a unui spirit rebel, combativ greu de egalat.

Desi se spune ca a influentat si Karate-ul modern, este imteresant de retinut ca termenul “karate” precum si practica martiala asociata acestuia urmau sa apara mult mai tirziu, abia in 1936 pe vremea cind Choki Motobu se intorcea glorios din Japonia unde statuse intre anii 1921-1936.

Maestrul Choki Motobu, descendent al clanului nobil Motobu clan de prim rang in Okinawa, era cel mai mic dintre cei 3 frati ai sai. Dintre acestia, cel mai mare Choyu Motobu a fost desemnat ca urmas al traditiei martiale a familiei adica a scolii Motobu Ryu Kenpo si tot Choki Motobu nu a acceptat niciodata aceste lucruri, si cu atit mai putin lipsa de atentie din partea familiei.

Se pare ca din aceste motive, Choki Motobu a devenit foarte nonconformist, purtarea sa deranjind pe multi din jurul sau. El si-a inceput studiile de arte martiale cu Motobu Ryu Kenpo si apoi Shorin Ryu cu maestri cei mai renumiti din arhipelagul Ryukyu: Matsumura Sokon, Matsumura Kosaku precum si cu Itosu Yasutsune. Indata ce iesea din dojo dupa antrenamente, Choki Motobu era dornic sa-si testeze practic noile cunostinte dobindite. Astfel se angaja in numeroase lupte de strada si de multe ori chiar el va fi cel care va provoca aceste extrem de dure conflicte. Dotat cu o forta exceptionala si o agilitate deosebita-fusese poreclit Motobu – Saru (maimuta) el si-a cistigat rapid o reputatie de luptator neinvins printre batausii locali. Toate acestea au facut ca prezenta sa in numeroase dojo-uri traditionale sa fie contestata. S-a ajuns chiar pina la aceea ca maestrul Itosu nu a dorit sa-l mai primeasca la antrenamente. A fost insa primit la staruintele influentului sau tata – Motobu Chomura.

       Totusi la 19 ani, Choki Motobu isi formuleaza clar si simplu scopul sau – acela de a deveni cel mai bun luptator din Okinawa.

Kake Dameshi – Luptele pe viata si pe  moarte

Incepind cu virsta de 19 ani in 1890, Choki Motobu si-a inceput un sir lung si singeros de provocari la lupta. Acestea erau traditionale pentru desemnarea superioritatii unor combatanti rivali. Aceste provocari la lupta erau denumite Kake Dameshi si chiar daca uneori nu erau chiar pe viata si pe moarte ele se sfirseau cu rani cumplite iar urmele lor puteau dura toata viata. Aceste lupte nu aveau absolut nici o regula si cel mai bun luptator din toate punctele de vedere era cel ce putea ramine in viata. Nu era vorba atit de o victorie ci de a ramine in viata, ci de a te ridica si a-ti continua propria Cale.

Se spune ca Choki Motobu i-a provocat pe cei mai periculosi si mai duri razboinici din Okinawa repurtind numai putin de 50 de victorii in aproape 2 ani, la doar 20 ani.

Dar nu au fost doar victorii, au fost si infringeri care au avut si ele rostul lor : Itarashiki Choku, luptator de strada si-n egala masura discipol al lui Toyama Kanken 10 dan, este primul de l-a invins pe impulsivul Choki Motobu. Un al doilea mare luptator ce a reusit sa-l invinga se pare pe Motobu a fost renumitul Kentsu Yabu caruia aceasta victorie i-a sporit si mai mult faima de “cel mai bun karateka”. Aceasta lupta a fost asteptata cu nerabdare de multa lume precum si de presa locala, fiind anuntata cu mult timp inainte. Confruntarea a durat aproape o jumatate de ora si desi a debutat cu numeroase lovituri gen karate, kenpo in final ea s-a redus la o lupta corp la corp cu numeroase prize, tehnici articulare si chiar lupta la sol. Toate acestea apartineau unei discipline okinawaene secrete toide sau tuite sau gyaku te in care Kentsu Iabu era deja un expert. El a reusit in final sa-l faca pe Motobu sa se declare invins doar dupa ce l-a fixat la sol luxindu-i un umar.

Aceste infringeri l-au facut pe Motobu sa-si reanalizeze stilul de lupta permanent in cautarea unor tehnici si de o eficacitate absoluta. Motobu isi perfectioneaza stilul de lupta si studiaza multe arte martiale, scoli de Naha-te, Xing-Yi cu un maestru chinez, tehnici de arme din Kobudo.

Ajuns in Japonia, el raspunde “cu placere” la toate provocarile dovedind insa ca a depasit totusi acea faza impulsiva a tineretii. El invinge cu usurinta campioni de box occidental, sumotori japonezi, experti in jujutsu demonstrind de aceasta data eficacitatea disciplinei okinawaiene, nou introduse in Japonia de catre maestrul Gighin Funakoshi un om de cultura prin excelenta. Multi sunt de parere ca fara tehnica lui Motobu si cultura si diplomatia lui Funakoshi, karate-ul nu ar fi putut apare in Japonia.

Dar iata o alta victorie rasunatoare a lui Motobu in Japonia impotriva unui imens luptator rus: Motobu a pasit pe ring imbracat intr-un costum, cravata si palarie dupa moda vremii si a spus ca accepta provocarea. Apoi a intrebat daca sunt permise loviturile de pumni si picioare. Arbitrul i-a spus ca acestea sunt interzise.in timp ce rusul il privea pregatit de lupta, Motobu a intrebat daca loviturile cu palma sunt permise de regulamentul rusului si i s-a raspuns afirmativ. Cind rusul s-a apropiat de el, Motobu i-a tras o palma peste fata, iar luptatorul rus s-a prabusit pe loc fara a se mai ridica pentru prima oara in cariera sa de luptator. Spectatorii au izbucnit uluiti in urale, Motobu a salutat si a coborit din ring spunind presei ca ceea ce a folosit era Tode Kempo: adica Kenpo Jutsu din insulele RyuKyu. Exact acesta a fost titlul din primele pagini ale ziarelor din zilele urmatoare ce anuntau victoria necrutatoare si extraordinara a unui maestru din Okinawa- Choki Motobu!